marți, 7 februarie 2012

De ce urăsc eu iarna...

Mi-am facut blog. Pentru cei care se întreaba, de ce, răspunsul este simplu: Uite aşa! Prima postare pe blog ar trebui să fie ceva profund şi serios, mă gândesc. Eventual, memorabil. Din pacate, mintea mea îngheţată de iarna asta perversa, nu poate produce nimic profund sau serios. Si ca sa ma razbun pe anotimpul asta perfid care imi  ingheata pana si ideile, am sa scriu impotriva lui. A ei, a iernii, zic. Asadar, de ce urasc eu iarna... Pentru ca nu imi place frigul si nici zapada. Paturica aia de omat , cantata de poeti, mie imi tine picioarele reci pana in martie. Imi strica incaltamintea si ma impiedica sa port tocuri, chestie care ma enerveaza teribil. Urasc anotimpul asta pentru ca orice iesire in aer liber se transforma instant in aventura riscanta. Fie jos este gheata si sunt nevoita sa fac echilibristica chiar si fara tocuri, fie jos este o fleoscaiala care intra in orice fel de cizme. A, si sa nu uit. Urasc, dar URASC sa ma imbrac gros, sa pun pe mine cinspe randuri de haine, care oricum nu ma incalzesc suficient si, in plus, ma fac sa par mai grasa decat sunt. A, apropos de asta. Evident, ca urasc iarna, pentru ca in anotimpul asta ma ingras. Si daca astea nu sunt motive suficiente, mai am: nu suport sa port caciula, imi pierd tot timpul manusile, racesc, mi se imbolnaveste copilul, cheltui mai mult decat ar trebui pentru ca niciodata nu imi iau cizmele sau haina  potrivita, platesc facturi mai mari, ceea ce reduce evident ratia de shopping, ceea ce duce, clar, la o stare nervoasa, si uite asa ajung prin februarie in prag de depresie, etc.
De cativa ani, constat ca anotimpul nu imi mai place nici macar la nivel contemplativ. Nu simt nicio feerie cand ma uit pe geam si afara ninge. In general, ma ia groaza. Faptul ca imi displace acest anotimp nu are nicio legatura cu varsta, ca sa clarificam si aspectul asta. Nu mi-a placut niciodata. Nu imi amintesc sa ma fi tavalit prin zapada in copilarie. Imi amintesc ca, la scoala, nu ieseam in pauza...deci, clar, antipatia, nu are nicio legatura cu varsta. Sincer, simt ca nu am refulat aici destul, pentru tot frigul indurat iarna asta si iernile trecute. Am de facut o precizare. Ca sa nu se inteleaga ca as fi vreun fel de Grinch. Imi place Craciunul. Ala e cu cadouri, acasa, la caldurica.

Un comentariu: