De ce urăsc eu iarna. Episodul 2

Pe fondul scenariilor apocaliptice de la TV şi prin prisma fiorilor pe care mi-i dă ninsoarea cu nemiluita de afară, revin asupra subiectului iarna. Mi-am amintit că mai am un motiv pentru care nu îmi place anoptimpul ăsta.Pentru că în fiecare an, dar chiar în fiecare an, ninge fix când nu trebuie. Cu mari eforturi, aş putea spune că îmi place zăpada DOAR de Crăciun. Îmi place să stau la căldurică, să primesc cadouri şi când e atmosfera mai în toi, să mă uit pe geam şi să văd că ninge. Chestia e feerică DOAR atunci. O zi, două, zăpadă decentă, temperaturi de bun simţ. Dar cum doamna iarna nu binevoieşte să ningă când vreau eu, de regulă, de Crăciun, e cenuşiu afară. Asta se întâmplă de Crăciun. În februarie, pe mine, deja mă apucă dorul de primăvară. Şi aştept să văd colţul ierbii, să dau cojocul jos, să fie reduceri la încălţăminte, să simt razele soarelui, să mă apuce astenia. Evident, iarna mi-o trage din nou şi, cam pe la mijlocul lunii februarie, începe să ningă cu nemiluita. Ca acum. Şi parcă nu se mai opreşte.....în ciuda mea! Uite d-aia am să postez eu o melodie de Crăciun. Nu am miros de sarmale în casă, dar ceva cadouri mi-am făcut singură ieri. A, şi îmi mai fac unul mâine. Căldurică este, afară ninge, deci....Merry Christmas!